luni, 23 octombrie 2017

Modul "Daytime Running Light" (DRL) cu ATtiny85

english version

    Dl. Liviu Hinoveanu, care a realizat si varianta de DRL cu 555 prezentata la http://www.arduinotehniq.com/old/DRL/DRL.htm a dorit sa realizeze acest montaj si cu un ATtiny85 programat ca Arduino (acest mod de folosire l-am prezentat in articolul Programarea unui microcontroler ATTiny85 cu sketch Arduino). Eu mai prezentasem o versiune cu Arduino de DRL combinat cu CHLH, la Combinare module DRL (Day Time Light) si CHLH (coming home/leaving home) folosind Arduino, dar nu am mai finalizat testele...
   Schema DRL-ului realizat este
iar cablajul si montajul proiectare sunt:
    Poze cu montajul realizat de dl. Liviu Hinoveanu:
   Sketch-ul DRL_ATtiny85.ino l-am scris dupa informatiile furnizate de dl. Liviu Hinoveanu si permite aprinderea becurilor doar dupa pornirea motorului, la o anumita intensitate, care se poate regla in cateva trepte prin apasarea butonului de la minim la maxim si apoi iar la minim spre maxim. Daca se aprind manual luminile, sistemul se deconecteaza, masina functionand normal (faza scurt. faza lunga).... la oprirea motorului becurile se sting lent de la maxim la zero.
   Un filmulet cu functionarea dispozitivului, cu o descriere foarte buna a dlui Hinoveanu, este DRL cu ATtiny85:

24.05.2019
   In urma unor discutii cu un cititor ar articolului, am realizat ca era o greseala in schema, pe partea de comanda a tranzistorului MOS-FET... asa c aam corectat...

Multimetru de panou - considerente teoretice si practice

   Pentru un alimentator este bine sa avem un indicator pentru tensiunea pe consumator, dar si curentul consumat.
   Daca avem nevoie doar de partea de voltmetru, acesta se coneteaza la bornele de iesire (si se alimenteaza separat).
  Pentru microcontrolere sau, cazul meu, Arduino, schema generalizata de masura este urmatoarea:
  Daca se foloseste un sunt (rezistenta) de 0,1 ohmi si avem un consum de 5A, caderea de tensiune este de 0,5V.
  Daca avem posibilitatea sa "umblam" la alimentator si mutam divizorul rezistiv sau referinta dupa sunt, nu mai se pune problema asta, deoare stabilizatorul de tensiune corecteaza aceasta diferenta.
   Cel mai bine reducem valoarea suntului de 10 ori, cum e in articolul "Multimetru", publicat in revista Tehnium nr. 11/1988
   Trebuie sa folosim aceasta metoda deoarece convertorul analog digital al microcontrolelor obisnuite e  pe 10 biti, adica 1024 trepte. In cazul normal, la alimentare de 5V, "treapta" de masura este de 5:1024 = 0.00488V = 4,88mV, daca se foloseste referinta interna de 1,1V, cum e la microcontrolerele ATmega328 de pe placile Arduino, "treapta" devine 1,1:1024 = 0.00107V = 1,07mV.
   Pentru un curent de 1A pe suntul de 0,01 ohmi avem o cadere de tensiune de 0,01V, aproape cat treapta, de asta se foloseste un amplificator neinversor pentru amplificarea tensiunii (despre el se poate citi in articolul https://en.wikipedia.org/wiki/Operational_amplifier si in orice carte de electronica).
   Am realizat cu ajutorul programului Live Wire o simulare a cazurilor prezentate mai sus:
   Se observa clar ca a doua varianta este cea optima...

   Ideea a pornit de la Vlad Gheorghe, care mi-a aratat un articol rusesc, unde apare un indicator de panou pentru 100V si 10A, foarte raspandit la noi
care are o schema de genul
   Ieri (22.10.2017), am testat impreuna cu Marian - GeoMar, functionarea unui asemenea indicator, care are, in plus, indicare de temperatura pe zona curentului cand acesta este zero, si cupleaza si decupleaza un ventilator la depasirea unei temperaturi. Este folosita metoda cu sunt direct de 0,1 ohmi. Sketch-ul adaptat de mine este VA_multiplexat_1b3.ino.
   Schema indicatorului de panou cu Arduino Uno este
  Foarte importanti sunt coeficientii de corectie si valoarea tensiunii de referinta.
  Intai se masoara tensiunea de referinta si se corecteaza valoarea.
  Reglajul se face cu o sursa reglabila si un consumator maricel, un bec auto, de exemplu.
  Se inseriaza un ampermetru si se compara indicatiile pentru mai multe valori ale curentului (se face prinvarierea tensiunii de alimentare de la 4 la 15V). Se modifica valoarea coeficientului de corectie 3 pana se obtine valori egale sau apropiate (+/-0,1V). Se muta aparatul de masurape tensiune si se compara tensiunile, modificand coeficientul de corectie 2. 
  Temperatura se regleaza cu un termometru, din coeficientul de corectie 1.

   F.f.f. important: folositi sarme groase, eventual lipite sau prinse in conectori, cand calibrati, deoarece pot apare surprize, de exemplu, caderi de tensiune de 0,5V inexplicabile 😋.

vineri, 20 octombrie 2017

Identificare radio (RFID) - partea 2-a

    Acum 3 ani testam un pachet de identificare RFID pe 13,56MHz (RFID-RC522), de data asta am (re)testat si RFID pe 125kHz (RDM6300) cu cartele cu protocol EM4100 (vezi articolul de AICI).
   Deoarece nu are rost sa reinventez roata, am apelat la un articol de pe tronixstuff.com.
   Schema de conectare e simpla, gasind-o frumos desenata la qqtrading.com.my:
   Am folosit primul sketch prezentat in articol sa depistez "codul" cardului meu si l-am introdus in al doilea sketch, exact ca in articol, doar ca eu am folosit un led multicolor (RGB), dupa cum se vede si in filmuletul Arduino acces RFID 125kHz
Nota: sketch-ul de aflarea "codului"cardului este rfid_tronixstuff_info.ino, iar cel ce confirma sau nu cardul meu este rfid_tronixstuff_test.ino !
   Cand este recunoscut un card, ledul RGB se aprinde in verde
iar cand nu recunoaste cardul in rosu
PS: Articolul de pe tronixstuff are o versiune imbunatatita la http://tronixstuff.com/tag/rdm6300/ !